Un studiu publicat in jurnalul “Nature Microbiology” arata ca relatia dintre structura noastra genetica si metabolismul nostru – chimia vietii celulare, este un drum cu 2 sensuri. Nu numai genele noastre regleaza metabolizarea alimentelor pe care le mancam, dar si metabolizarea alimentelor influenteaza functionarea genelor. Cercetatorii sustin ca aproape toate genele noastre sunt influentate de ceea ce mancam.
Acest studiu a fost coordonat de o echipa internationala condusa de Dr. Markus Ralser din cadrul Universitatii Cambridge si de Institutul Francis Crick din Londra, care a ajuns la concluzia ca toate genele noastre pot fi influentate de ceea ce mancam.
Comportamentul celulelor este determinat de un element si de un process: de genele din nucleul celulei ce detin amprenta organismului si a partilor acestuia, si de metabolism – setul de reactii chimice necesare pentru mentinerea celulei pentru a sustine viata.
Echipa a descoperit de asemenea, ca un individ nu este numai produsul geneticii, ci si al epigeneticii, care poate modifica genomul. Mecanismele epigenetice, implicate într-o mare varietate de procese fiziologice şi patologice, permit informatiei genetice continute in ADN sa se exprime in mod variabil, ca raspuns la conditiile de mediu, activarea sau represia exprimarii unor gene putand fi realizata de alte gene sau de secvente reglatoare de ADN, sau chiar de proteine care ataseaza anumiti “marker epigenetici” pe moleculele de ADN.
Cercetatorii discuta si despre un alt factor care influenteaza reglarea genelor, si anume metabolismul(reteaua reactiilor biochimice care apar in celule). Reactiile metabolice pot varia, depinzand de disponibilitatea nutrientilor, ca: glucidele, amino acizi, acizi grasi si vitamine, care provin de la ceea ce mancam.
Pentru a vedea cum metabolismul poate influenta genele si moleculele pe care le produc, cercetatorii au variat nivelele de metaboliti.
Au descoperit ca schimbarea metabolismului celular afecteaza aproape 90% din genele drojdiei si din moleculele pe care le produce .studiul a fost efectuat pe cellule drojidei de bere bpentru ca else sunt asemanatoare cu cele umane.
In multe cazuri efectele au fost atat de puternice, incat modificarea metabolismului celular a determinat ca unele gene sa se comporte diferit.
Rezultatele studiului sunt argumente solide pentru a explica cum persoane diferite raspund diferit la acelasi medicament.