Bolnavii de cancer sunt cunoscuți ca fiind mai vulnerabili față de infecțiile virale de tip gripal. Se estimează că riscul de a fi internat este de 4 ori mai mare, iar riscul de deces este de 10 ori mai mare. Acest risc excesiv pare deosebit de marcat la cei cu limfopenie sau neutropenie, caracteristică frecvent întâlnită la pacienții tratați cu chimioterapie sau la cei care au primit mai multe linii de tratament oncologic. [Bitterman și colab., Cochrane Database Syst Rev. 2018].

Experiența din China, recent publicată [Liang și colab. Lancet Oncology 2020; 21: 335] arată că rata infecției cu COVID-19 este mai mare la pacienții cu cancer decât în ​​populația generală (1% față de 0,29%). Alarmant este faptul că  printre pacienții infectați, riscul de dezvoltare al complicațiilor respiratorii severe, care necesită îngrijiri de ATI  a fost mai mare la bolnavii de cancer decât la celelalte persoane (39% vs. 8%, P = 0,0003). Un criteriu prognostic important pentru riscul de a dezvolta complicații respiratorii severe a fost istoricul de chimioterapie sau chirurgie în lunile precedente (OR = 5,34, P = 0,0026). De asemenea, rata de deteriorare respiratorie a fost mai rapidă la pacienții cu cancer: 13 vs. 43 zile, HR = 3,56, IC 95% [1,65-7,69]).

În condițiile adoptării stării de urgență, membrii SNOMR consideră că pacienții oncologici sunt urgențe de ordinul II, conform art. 8 din anexa 2 a decretului cu privire la instituirea stării de urgență.

Recomandările ESMO pentru prioritizarea pacientului oncologic

Ultima abordare a ESMO în  ceea ce privește recomandările pentru pacienții cu cancer în timpul pandemiei de coronavirus  este concepută pe trei niveluri de priorități, și anume: nivelul 1 (intervenție cu prioritate înaltă), 2 (prioritate medie) și 3 (prioritate scăzută) – definite conform criteriilor “Cancer Care Ontario, Huntsman Cancer Institute și Magnitude of Clinical Benefic Scale (MCBS)”, care încorporează informațiile privind prioritizarea bazată pe necesitatea și importanța clinică a intervențiilor:

1. Prioritate ridicată: starea pacientului îi amenință viață, instabilitate din punct de vedere clinic și / sau amploarea beneficiului califică intervenția drept prioritate (de exemplu, șanse mari de supraviețuire [OS] și / sau îmbunătățire substanțială a calității vieții [QoL]);
2. Prioritate medie: situația pacientului nu este critică, dar întârzierea cu peste 6 săptămâni ar putea avea un impact asupra stării generale de sănătate și / sau amploarea rezultatului se califică pentru prioritate intermediară;
3. Prioritate scăzută: starea pacientului este suficient de stabilă încât procedurile să poată întârzia pe durata pandemiei COVID-19 și / sau intervenția nu este prioritară bazandu-se pe inexistenta unui rezultat/beneficiu (de exemplu, niciun câștig de supraviețuire sau fără nici o modificare a stării pacientului – QoL redus).

Recomandări și informații utile pentru pacienții oncologici din România în timpul pandemiei cu noul coronavirus

Pentru că accesul la tratament al pacienților oncologici este foarte important, Alianța Pacienților Cronici din România („APCR”), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România („FABC”) și Asociația Inițiativa Pacientul 2.0. („Pacientul 2.0.”) în parteneriat cu Societatea Națională de Oncologie Medicală din România („SNOMR”) și sprijinită de AstraZeneca, Bristol Myers Squibb, Roche România și Merck, Sharp&Dohme România au pregătit un set de recomandări și informații utile în sprijinul pacienților oncologici atât în perioada pandemiei cu noul coronavirus, cât și dincolo de aceasta.

Ghid: https://aliantapacientilor.ro/wp-content/uploads/2020/05/Ghidul-pacientului-oncologic-pe-timp-de-pandemie.pdf

sursa:

https://www.esmo.org/guidelines/cancer-patient-management-during-the-covid-19-pandemic

https://snomr.ro/

https://pacientul20.ro/