Opening Hours : Luni - Vineri, 8:30 - 17:00.

EMAIL

office@personalgenetics.ro

Call Now

021 311 0776 - 021 9179

Testul genetic – cariotip molecular prenatal - Personal Genetics

1. Ce este un test genetic – cariotip molecular prenatal?

Cariotipul molecular prenatal este testarea genetica care analizeaza cei 46 de cromozomi pentru a identifica anomaliile cromozomiale neechilibrate asociate cu modificări ale numărului de copii ADN (microdeleții și microduplicații), care nu pot fi detectate prin cariotipul clasic (analiza cromozomială clasică).

Metoda folosita se numeste micro array si examinează întregul genom la o rezoluție superioară și poate explica un fenotip de 5-10 ori mai frecvent decât cariotipul clasic.

Avem în portofoliu două variante de cariotip molecular – 60k și 15k – limitele fiind cele recomandate pentru testarea prenatală. Cariotipul molecular de înaltă rezoluție se recomandă de regulă postnatal sau în cazuri atent selecționate de către medicul genetician (risc crescut de identificare de anomalii cu semnificație clinică necunoscută care nu pot fi folosite pentru stabilirea unei conduite medicale de către medicul curant).

2. Când îmi este recomandat un test genetic prenatal – cariotip molecular?

Indicațiile majore pentru testarea genetică cariotip molecular prenatal se bazează în principal pe anomalii identificate la examinările ecografice.

Astfel, un test genetic cariotip molecular prenatal este recomandat în următoarele situații:

  • sarcini cu anomalii depistate la ecografia fetală
  • screening biochimic matern prenatal de prim trimestru cu risc crescut
  • părinți purtători de rearanjamente cromozomiale echilibrate de tipul translocație, inserție
  • identificarea originii cromozomilor anormali
  • un copil cu o anomalie cromozomială în antecedente

3. Care sunt beneficiile testului genetic prenatal – cariotip molecular?

  • rata de detecție a anomaliilor genetice mai mare decât la cariotipul convențional, clasic
  • identifică dezechilibre cromozomiale structurale foarte mici, pierderi sau surplusuri de material genetic de dimensiuni submicroscopice care au de regulă consecințe patologice asupra stării de sănătate a fătului.

4. Ce depistează testul genetic prenatal – cariotip molecular?

 Cariotipul molecular depistează anomalii congenitale.

Anomaliile congenitale (AC) apar la aproximativ 2% -3% dintre nou născuți. Astfel, CA sunt mai răspândite decât multe boli cronice ale copilăriei și reprezintă o cauză importantă a mortalității neonatale, a morbidității copiilor și a invalidității pe termen lung. Ele reprezintă o problemă epidemiologică și de sănătate publică importantă (Babkina și Graham, 2014; Di Gregorio și colab., 2015; Valduga și colab., 2010).

5. Care sunt pașii de urmat pentru efectuarea unui cariotip molecular prenatal?

Pasul 1: screening ecografic – în cazul în care se depistează semne de alarmă (posibile anomalii congenitale fetale) se recomandă consultul genetic

Pasul 2: Programarea consultului genetic în care medicul genetician va alege tehnica de diagnostic adecvată și va explica pacientului beneficiile unei astfel de testări, precum și limitările metodei.

Pasul 3: Consult genetic post testare pentru integrarea informațiilor obținute în urma analizei în contextul clinic al pacientului și recomandarea unor investigații suplimentare pentru stabilirea cu acuratețe a unui diagnostic genetic dacă este necesar

6. In cat timp primesc rezultatul?

În aproximativ 10-15 zile lucrătoare

 

Detalii tehnice:

Diagnosticul prenatal se dezvoltă în zilele noastre datorită îmbunătățirii performanțelor ecografice, dar și a tehnicilor de analiză genetică.

Cariotipul clasic constitutional a fost anterior tehnica de referință pentru analiza genetică. Dezvoltarea hibridizării genomice comparative, care permite diagnosticarea rearanjărilor cromozomiale dezechilibrate, a făcut posibilă creșterea pragului de rezoluție pentru detectarea anomaliilor genetice. Această tehnică poate fi realizată atât pre cât și post natal.

Indicatiile majore de  cariotipare moleculara prenatala se bazeaza in principal pe anomalii identificate la examinarile ecografice

Performanța de diagnostic a hibridizării genomice comparative ca o completare a cariotipului classic este deja confirmată și trebuie clarificată pentru a limita riscul descoperirii accidentale a unor anomalii genetice a căror semnificație rămâne necunoscută.

Utilizând hibridizarea genomică comparativă  s-a constatat că variațiile numărului de copii reprezintă o componenta importantă în etiologia anomaliilor congenitale multiple, precum și izolate, ceea ce indică importanța cariotiparii moleculare în abordarea diagnostica a fetusilor cu anomalii congenitale depistabile ecografic prenatal.

Anomaliile congenitale (AC) apar la aproximativ 2% -3% dintre nou nascuti. Astfel, CA sunt mai răspândite decât multe boli cronice ale copilăriei și reprezintă o cauză importantă a mortalității neonatale, a morbidității copiilor și a invalidității pe termen lung. Ele reprezintă o problemă epidemiologică și de sănătate publică importantă (Babkina și Graham, 2014; Di Gregorio și colab., 2015; Valduga și colab., 2010).

Etiologia CA este complexă; CA pot rezulta din factori genetici, factori de mediu sau o combinație a acestora (D’Amours și colab., 2012; Szczałuba și colab., 2016). Se estimează că factorii genetici reprezintă o cauză importantă a CA și se pot datora diferitelor mecanisme genetice: aneuploidii, variatii ale numarului de copii  ADN (denumite  CNV- copy number variation) si afectiuni monogenice (D’Amours et. al., 2012; Szczałuba și colab., 2016). Datorită complexității genetice, diagnosticul genetic vizat este de obicei problematic și provocator.

S-a estimat mult timp că un procent important de pacienți cu CA au modificări cromozomiale submicroscopice nedetectabile prin cariotipare convențională (D’Amours și colab., 2012; Szczałuba și colab., 2016). În ultimul deceniu, disponibilitatea  hibridizării genomice comparative utilizând tehnologia microarray (aCGH), a permis detectarea CNV-urilor până la o dimensiune de câțiva kb. Metoda a înlocuit deja cariotiparea convențională ca test de prim nivel în contextul postnatal la pacienții cu întârziere de dezvoltare, dizabilitate intelectuala, tulburări din spectrul autist și / sau multiple anomalii congenitale (Miller și colab., 2010; Higgins și Kearney, 2013). Studii prospective și retrospective de amploare au arătat o creștere cu 5% -10% a detectării CNV-urilor relevante clinic la fetii cu anomalii ecografice detectate prenatal în comparație cu cariotiparea convențională (Lovrecic și colab., 2016; Shaffer și colab., 2012; Srebniak și colab. , 2016; Wapner și colab., 2012).

CNV-urile apelate au fost aliniate cu aberațiile cunoscute în bazele de date disponibile public ClinGen, DECIPHER (Baza de date a dezechilibrului cromozomial și a fenotipului la oameni folosind resursele Ensembl), ClinVar, Baza de date a variantelor genomice — DGV, ca precum și cu baza de date internă a variantelor detectate și semnificația lor clinică constatată de analiști instruiți. CNV-urile au fost clasificate în trei grupuri, benigne, VOUS și patogene, toate în conformitate cu standardele și ghidurile ACMG (12). CNV-urile benigne au fost cele raportate în bazele de date menționate mai sus ca fiind benigne sau prezente în bazele  interne în mai mult de 1% din cazuri. CNV-urile benigne au fost cele raportate în bazele de date menționate mai sus ca fiind benigne sau prezente în baza noastră de date internă în mai mult de 1% din cazuri.CNV patogene erau fie sindroame de microdelecție / microduplicare cunoscute, fie câștig și pierderi ale numărului mare de copii ale genomului, descrise ca fiind patogene în literatura științifică (PubMed).

Acest lucru are consecințe importante pentru pacienți, deoarece permite identificarea cauzei CA și, în consecință, prevenirea acestora, precum și pentru înțelegerea epidemiologiei genetice a CA și proiectarea algoritmilor optimi de diagnostic si management pentru fiecare pacient/caz in parte.

Imagine: Freepik