Suspiciuni de diagnosticare unde este nevoie de o analiză IHC?
IHC este cel mai frecvent utilizată pentru detectarea şi diagnosticul celulelor anormale în stări patogenice precum cancerul. Histopatologia clasică este insuficientă pentru a caracteriza complet o neoplazie, în vederea unui tratament adecvat.
De exemplu, diagnosticul de „carcinom slab diferențiat” sau „proliferare celulară cu potențial evolutiv incert” necesită obligatoriu teste suplimentare de tipul IHC. Totodată, anumite cancere hormono-dependente (sân, prostată) beneficiază de terapie hormonală, în funcție de calitatea și intensitatea reacției pozitive raportate prin IHC. Expresia anormală a unor proteine implicate în carcinogeneză poate fi marcată cu anticorpi specifici, metodă ce permite utilizarea terapiei țintite. În final, medicul oncolog alege schema de tratament în funcție de încadrarea subtipului tumoral, confirmată cu ajutorul imunohistochimiei.
Detectarea markerilor cancerigeni poate fi făcută şi prin analize biochimice din sânge, dar rezultatele vor fi mult mai concludente atunci când sunt analizate direct pe țesutul afectat, prin analiza IHC. În urma unor valori crescute ale markerilor cancerigeni în rezultatele analizelor sanguine, medicul specialist va recomanda o biopsie tisulară pentru analiza IHC.
Imunohistochimia joacă un rol important în diagnosticul tumorilor precum cancerul de sân, cancerul de piele, carcinomul de rinichi, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul gastric, leziunile osoase dar şi în cazul bolilor neurodegenerative.