Cancer san si ovar este una din principalele cauze oncologice de deces prematur în rândul femeilor, la nivel mondial. Testarea genetică este un factor important de prevenție în cazul acestui tip de cancer.

Ce este cancerul de sân?

Cancerul de sân este a doua cauză de mortalitate feminină datorată cancerului. Aproximativ 1 din 8 femei va face cancer de sân în cursul vieţii, iar riscul de a dobândi acest tip de cancer creşte odată cu înaintarea în vârstă. Cancerul de sân porneşte de la o celulă care a suferit mutaţii ale genelor ce controlează înmulţirea şi moartea celulară programată. Astfel, celulele se înmulţesc necontrolat formând tumori şi invadând ţesuturile învecinate.

Cancerul de sân poate afecta şi bărbaţii, dar in proporţie mică, în general bărbaţii afectaţi avân factori de risc genetici.

Ce trebuie să ştim despre cancerul de sân?

Cancerele sunt determinate de mutaţii genetice ce pot apărea în cursul vieţii (somatice) sau pot fi transmise de la părinţi. În cazul cancerului de sân se suspectează o cauză genetică în următoarele două situaţii:

Prezenţa unui istoric familial:

• 2 rude de gradul I cu cancer de sân aparut (cel puţin la una din ele) înaintea vârstei de 50 ani; 
• 3 sau mai multe rude de gradul I sau II cu cancer de sân apărut la orice vârstă;
• cancer de sân şi cancer de ovar în familie;
• o rudă de gradul I cu cancer la ambii sâni;
• 2 sau mai multe rude cu cancer de ovar;
• o rudă cu cancer de sân şi cancer de ovar;
• o rudă de sex masculin cu cancer de sân.

Sau a unui istoric personal:

• cancer de sân inainte de 50 de ani
• cancer de ovar
• cancer de sân la persoane de sex masculin
• persoanele de etnie evreească Ashkenazi

Factori de risc pentru cancerul de sân:

Factorii de risc pentru cancerul de sân se grupează în trei mari categorii:

• Genetici (nemodificabili):
• Sex: cancerul de sân are o frecvenţă mult mai mare la femei, desi poate apărea şi la bărbaţi
• Vârstă: cele mai multe cancere sunt depistate după vârsta de 55 de ani
• Rasa: femeile caucaziene sunt mai frecvent afectate
• Istoricul familial: dacă mama, sora sau tatăl a avut cancer de sân atunci riscul este crescut (iar acest risc creşte dacă aceştia au fost diagnosticaţi înainte de vârsta de 50 de ani)
• Istoricul personal: cancerul unui sân creşte riscul pentru celălalt sân (de asemenea, riscul creşte dacă s-au depistat anterior celule modificate fără prezenţa cancerului)
• Istoricul hormonal (partial modificabil): menstruaţia înainte de vârsta de 12 ani şi/sau menopauza după 55 de ani şi/sau primul copil la o vârstă mai înaintată şi/sau lipsa sarcinilor, cresc riscul de a dobândi cancer de sân faţă de populaţia generală
• De mediu (modificabili):
• Sedentarismul
• Dieta bogată in lipide şi zahăruri rafinate
• Obezitatea
• Consumul frecvent de alcool
• Expunerea la radiaţii
• Terapia hormonală combinată

Importanţa testării genetice în cancerul de sân

Printre genele a căror mutaţie se asociază cu un risc crescut de a dobândi cancer de sân se numără: BRCA1, BRCA2, PALB2, CDH1, TP53, CHEK2, PTEN, RAD51, NBN, HER2.

Între 5 şi 10% din cancerele de sân sunt asociate cu mutaţii ale genelor BRCA1 şi 2, iar acestea predispun la o vârstă de debut tânără, înainte de 50 de ani.

Mutaţiile genelor PALB2, CDH1, TP53, CHEK2, PTEN, RAD51 şi NBN ce sunt gene supresoare tumorale, reparatoare şi cu rol în menţinerea integrităţii ADN-ului, sunt asociate cu un risc crescut pentru cancerul de sân şi ovar.

Mutaţii genei CHEK2 au fost asociate cu cresterea riscului de cancer de san bilateral şi creşterea riscului de cancer de sân la bărbaţi.

Mutaţia genei HER2 este prezentă la 15-30% din cancerele de sân şi este asociată cu rezistenţa la tratamentul hormonal.

Prin depistarea mutaţiilor acestor gene se poate efectua sfatul genetic corect al pacientului şi familiei sale. De asemenea, depistarea mutaţiilor oferă informaţii importante pentru selectarea tratamentului cel mai eficient.

Ce este cancerul de ovar?

Cancerul de ovar afectează 1,37% din femeile din toată lumea, femeile caucaziene fiind cele mai afectate. Vârsta medie de apariţie este de 63 de ani, riscul crescând pe măsura înaintării în vârstă, dar aproximativ 25% din cancerele de ovar sunt descoperite la femei intre 35 şi 54 de ani.

Datorită simptomatologiei puţin specifice, acest tip de cancer este în general descoperit în stadii avansate si de aceea supravieţuirea la 5 ani după diagnostic este de doar 45%.

Cancerul apare ca urmare a unor mutaţii în cadrul unor gene ce reglează creşterea şi moartea celulară normale. Aceste mutaţii pot fi dobândite în cursul vieţii (somatice) sau moştenite de la părinţi. Când apar aceste mutaţii, celulele dobândesc capacitatea de a se înmulţi necontrolat, de a invada alte ţesuturi sau chiar de a metastaza (a se răspândi in ţesuturi de la distanţă).

Ce trebuie să ştim despre cancerul de ovar?

În funcţie de celula în care a avut loc mutaţia, se disting trei feluri de cancer de ovar:

• Epitelial, când mutaţia a apărut într-o celulă ce căptuşeşte ovarul în exterior
• Germinal, când mutaţia a apărut într-o celulă germinală (ovocit)
• Stromal, când mutaţia a apărut într-o celulă a ţesutului cordoanelor sexuale, ce au rol în secreţia hormonală ovariană

Factori de risc pentru cancerul de ovar:

• Genetici (nemodificabili):
• Vârstă: riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă
• Istoricul familial: aproximativ 5-10% din cancerele de ovar se încadrează în sindroamele de cancere familiale ce se datorează unor mutaţii moştenite (precum mutaţii ale BRCA1 şi 2)
• Istoricul personal de cancer: cancerul de sân creşte riscul de a dobândi cancer de ovar datorită mutaţiilor comune ambelor tipuri de cancer
• Istoricului reproductiv: sarcina înainte de vârsta de 26 de ani scade riscul, acesta scăzând cu fiecare sarcină şi fiind crescut pentru femeile ce nu au avut nicio sarcină
• Istoricul hormonal: contraceptivele orale scad riscul pentru cancerul ovarian (riscul scăzând odată cu creşterea timpului folosirii contraceptivelor orale). Terapia cu androgeni (hormoni masculini) sau estrogeni cresc riscul. De asemenea, femeile ce au avut prima menstruaţie înainte de 12 ani şi ultima după 52 de ani au un risc crescut pentru cancerul ovarian.
• De mediu:
• Obezitatea
• Anumite medicamente: medicamentele de fertilitate cresc riscul, iar unele analgezice şi antiinflamatoare nesteroidiene sunt asociate cu o scădere a riscului
• Fumatul şi consumul de alcool sunt asociate cu un risc crescut
• Dieta: dieta bogată în fructe şi legume şi săracă în grăsimi este asociată cu un risc scăzut pentru cancerul de ovar

Importanţa testării genetice în cancerul de ovar

Mutaţii la nivelul BRCA1 şi 2 sunt responsabile de aproximativ 15% din totalul cancerelor de ovar.

Alte gene ce au fost corelate cu un risc crescut de a dobândi cancer de ovar sunt: PALB2, CDH1, TP53, CHEK2, PTEN, RAD51, NBN, HER2.

Mutatiile genelor PALB2, CDH1, CHEK2, PTEN, TP53, CHEK2, RAD51, NBN ce sunt gene supresoare tumorale, reparatoare şi cu rol în menţinerea integrităţii ADN, sunt asociate cu un risc crescut faţă de populatia generala pentru cancerul de ovar.

HER2 este o proteină prezentă în celulele ovariene ale tuturor femeilor şi are rol în creşterea normală a celulelor. În unele cancere ovariene, mutaţia genei HER2 determină o producţie crescută a acestei proteine şi alterarea creşterii celulare. Această proteină este un bun predictor al agresivităţii cancerului, riscului de recurenţă, iar prezenţa ei în cantitate crescută determină scăderea sensibilităţii la terapia hormonală.

Identificarea mutaţiilor genelor menţionate are rolul de a orienta clinicianul către alegerea terapiei cele mai potrivite.